Apariție editorială
Prezența discreta in lumea conceptelor juridice, nucleul drepturilor personalitații este prețios prin esențele ocrotite. Perimetrul drepturilor personalitații este in aria verbului „a fi”. Este cupola sub care se reunesc valorile de prim rang – pentru ca nimic nu este inainte de viața, sanatate, integritate, demnitate și libertate. Mai intai, este ocrotita persoana (și personalitatea acesteia); apoi, primesc protecție și bunurile. Este un tandem („a fi”, „a avea”) care naște, complementar, indemnizarea pentru atingerile aduse personalitații și drepturilor extrapatrimoniale asociate acesteia.
Cateva „provocari” care fac actualitate doctrinara și jurisprudențiala indeamna la lectura: embrionii umani in vitro penduleaza argumentele intre „bunuri” și „persoane”; expertiza genetica in cauzele privind stabilirea filiației presupune convergența intre dreptul de a dispune de sine insuși și interesul superior al copilului; dreptul la moarte nu exista, dupa cum nu exista nici dreptul la eutanasie – nici medicul și nici juristul nu pot lucra impotriva vieții; privacy este comun sistemelor de drept, dorința de a evita intruziunile este perpetua, dar geometria este variabila – pentru cetațenii de rand și pentru persoanele publice; standardele europene de protecție a drepturilor omului imprima note specifice in echilibrul relației dintre libertatea de exprimare și drepturile personalitații; limitele exercitarii vieții private a salariatului pot fi analizate pe coordonata spațiala (la locul de munca), dar și pe coordonata temporala (pe parcursul orelor de program); cauza Barbulescu scrie o pagina de istorie la CEDO; regulile de conflict in materia raspunderii pentru atingerile aduse personalitații necesita armonizare in spațiul juridic european; identificarea și autentificarea electronica beneficiaza de un nou regulament european, care garanteaza accesul la serviciile transfrontaliere online; complexul mixt de mijloace de aparare a drepturilor personalitatii, instituit prin textele noului Cod civil, pune in opera cateva dintre regulile pe care doctrina le identifica drept principii corectoare ale dreptului civil; remediile nepatrimoniale rezoneaza cu natura extrapatrimoniala a prerogativelor ocrotite, iar indemnizarea a revenit in atenția instanțelor, dupa un parcurs impus, parțial responsabil pentru jurisprudența naționala neunitara; procesul de evaluare a despagubirilor in compensare, pentru prejudiciile consecutive incalcarii drepturilor personalitații, este redimensionat și adaptat unicitații victimei și singularitații faptei ilicite.
Paginile celui de-al patrulea numar al Revistei Romane de Drept Privat reflecta arhitectura contemporana a drepturilor personalitații. O protecție reala presupune ca omul sa fie deasupra vremurilor, iar valorile primordiale sa se bucure de o reglementare (și de o aplicare) pe masura (sursa:https://www.ujmag.ro/reviste/revista-romana-de-drept-privat-nr-4-2017).
