Consorțiul Universitaria își propune intensificarea implicării în politicile și deciziile publice naționale în domeniul educației și al cercetării

Consorțiul Universitaria – cel mai reprezentativ consorțiu universitar din România – a decis, în cadrul reuniunii găzduite în perioada 16-19 martie 2023 de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), să formuleze o serie de propuneri menite să crească nivelul calității și al coerenței politicilor publice naționale în domeniul educației și al cercetării din România, urmând ca președinția consorțiului să fie asigurată în următoarele 12 luni de rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

În urma discuțiilor derulate la nivelul rectorilor și al grupurilor de lucru organizate pe domenii strategice universitare, s-a stabilit necesitatea creșterii coordonării consorțiului prin adoptarea tuturor deciziilor în Consiliul de Administrație al acestuia prin consens al celor 9 rectori, precum și necesitatea acțiunilor concertate și coerente pe modelul alianțelor universitare europene. De asemenea, membrii Consorțiului Universitaria au decis:

• instituționalizarea deciziei adoptate în anul 2018 de asociere a Universității de Stat a Republicii Moldova, prin semnarea unui parteneriat strategic și acordarea statutului de invitat permanent la reuniunile Consorțiului Universitaria;
• dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Academia Română;
• conturarea cu prioritate a unor programe educaționale comune și parteneriate între membrii Consorțiului Universitaria pentru a se înscrie în competițiile de proiecte de cercetare sau de dezvoltare instituțională. Ca universități complexe și comprehensive susținem atât dezvoltările disciplinare, cât și dezvoltările multi-/inter-/trans-disciplinare mai ales în formula STEM dezvoltată cu abordări socio-umane transversale (STEAM), acestea având cea mai mare șansă de realizări în universități cu astfel de profiluri academice. În acest context, Consorțiul Universitaria susține dimensiunea umanistă a universității pe toate cele trei misiuni esențiale ale ei: educație, cercetare și relația cu societatea. Tot în acest cadru, solicităm Ministerului Educației emiterea cu celeritate a unui ordin de ministru care să stabilească combinațiile posibile pentru programe de licență cu dublă specializare care să producă efecte începând cu anul universitar 2023-2024;
• promovarea intereselor legitime comunităților academice din consorțiu în spațiul academic și de cercetare din România, mai ales în vederea unei reprezentări a Consorțiului Universitaria corespunzătoare tradiției istorice și contribuției cantitative și calitative a celor nouă (9) universități la componentele de educație și cercetare ale mediului academic din România. Acest demers trebuie să fie în echilibru adecvat cu alte consorții naționale;
• formarea unor grupuri de experți care să ofere consultanță și propuneri de politici asumate de Consorțiul Universitaria pentru autoritățile naționale, inclusiv în dezbaterea unor proiecte legislative. În acest sens, în zona de cercetare-dezvoltare-inovare Consorțiul militează pentru o mai mare integrare a universităților și institutelor de CDI, iar în zona educației susține pentru ancorarea domeniului în noile direcții de dezvoltare și noile strategii europene (ex. microcertificări, cercetare fundamentală și inovație, reorganizarea educației profesionale/învățământului dual, diferențierea misiunii universităților);
• în condițiile în care complexitatea instituțiilor academice moderne este uneori însoțită și de abateri de la etica academică, acestea trebuie abordate preventiv și corectiv obligatoriu prin raportarea la bunele practici internaționale, etica și integritatea trebuind să fie implementate ca mecanisme transversale în toate demersurile academice proprii și în mediul academic românesc mai larg. De asemenea, complexitatea instituțiilor academice și a activităților asociate nu trebuie să afecteze starea de bine a comunității academice, universitățile din Consorțiul Universitaria fiind preocupate de a promova și susține acest indicator la nivel intern și la nivelul politicilor naționale și în coordonare cu angajamentul umanist menționat anterior;
• solicitarea și facilitarea coordonării acțiunilor comisiilor și instituțiilor naționale precum ARACIS, CNATDCU, CNCS, CNFIS, etc., pentru a crește coerența deciziilor în sistemul de învățământ superior. Coordonarea este necesară și în cazul autorităților naționale cu contribuții în mediul academic (ex. domeniile academice strategice definite în zona educației și CDI trebuie să fie coordonate);
• organizarea unor acțiuni comune cu conducerea CNATDCU pentru a promova criterii adecvate și echitabile între domenii academice, pentru transparență și consultare în procesul de elaborare sau modificare a acestora;
• promovarea, în cadrul CNFIS, a criteriilor și standardelor de finanțare bazate pe calcului costului real pe student și pe raportarea performanțelor la valorile optime ale indicatorilor pentru finanțarea suplimentară. Spre exemplu, solicităm redimensionarea metodologiei existente privind cofinanțarea universităților românești membre în alianțe europene, astfel încât valoarea cofinanțării să fie cel puțin egală cu suma primită din partea Comisiei Europene pentru fiecare universitate.
• colaborarea cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a se evita dezvoltarea unor calificări și ocupații care se suprapun peste cele deja existente prin programele academice sau care le afectează printr-o fragmentare neconformă bunelor practici internaționale. De asemenea, este nevoie de clarificarea rolului unor ocupații din zona pseudoștiințelor (ex. numerolog/astrolog) în relație cu confirmarea și protecția acestora din partea statutului și a mesajului transmis cetățeanului;
• formularea unor solicitări adresate autorităților pentru evitarea excluderii nejustificate a universităților din categoria beneficiarilor anumitor tipuri de proiecte asociate fondurilor naționale și europene, evitarea promovării egalității în detrimentul echității în finanțarea proiectelor și adaptarea plafoanelor de finanțare la dimensiunile grupurilor de beneficiari din fiecare regiune, precum  și promovarea unor demersuri transparente și competitive în distribuirea fondurilor naționale și europene, care să contribuie la o dezvoltare echilibrată a țării;
• identificarea și definirea, prin dialog cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației, Inspectoratul General pentru Imigrări, respectiv Ministerul Muncii, de soluții privind scurtarea termenelor de obținere a vizelor, a permiselor de ședere, a permiselor de muncă pentru studenții și colaboratorii din țări terțe non-UE;
• Alte solicitări și recomandări fundamentale, dar mai specifice, vor fi direct adresate autorităților și vor fi ulterior diseminate public.

Consorțiul Universitaria s-a întâlnit, în perioada 16-20 martie 2022 la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, la dezbateri participând, alături de reprezentanții personalului academic și ai studenților din consorțiu, și reprezentanți ai Academiei Române, autorităților naționale în domeniu și ai consiliilor și comisiilor naționale cu atribuții în domeniul academic.

Consorțiul Universitaria a fost creat în anul 2009, cu sediul la UBB, prin decizia celor patru membri fondatori, reprezentând universitățile istorice ale țării din centrele academice tradiționale (București / Cluj-Napoca / Iași / Timișoara): Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. În anul 2012, Consorțiul s-a extins cu Academia de Științe Economice din București, o universitate istorică mai specializată, iar din 2021/2022 și cu alte universități deja reprezentative regional și vizibile și cu impact național (Universitatea din Craiova / Universitatea Dunărea de Jos din Galați / Universitatea Lucian Blaga din Sibiu / Universitatea Ovidius din Constanța). Universitatea de Stat din Chișinău este membru cu statut de observator în Consorțiul Universitaria din 2018.

Consorțiul Universitaria devine astfel cea mai complexă structură academică de profil din România sub aspectul tradiției academice, al mărimii (ex. include aproximativ 40% din studenții din România), al distribuției regionale (fiecare regiune de dezvoltare a țării fiind reprezentată), al diversității programelor de studiu (membrii fiind în majoritatea lor universități comprehensive) și al performanțelor în rankingurile internaționale de referință.