Ziua Culturii Naționale - programul evenimentelor culturale la Biblioteca ULBS
În acest an, Ziua Culturii Naționale va fi celebrată printr-o serie de manifestări culturale organizate de Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, împreună cu Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, dar și cu Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu
Programul gândit împreună cu Biblioteca Județeană ASTRA debutează duminică, 15 ianuarie, când Palatul ASTRA își va deschide porțile pentru vizitatori în intervalul orar 10:00-14:00 , iar accesul va fi posibil, pentru cei interesați, în Compartimentul Colecții Speciale, în Muzeul Asociațiunii și Sala Festivă (Corp A). În Foaierul Bibliotecii ASTRA Sibiu (Corp B), la ora 11:00, va avea loc un program artistic dedicat copiilor din structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu și va fi deschisă expoziția documentară intitulată „Viață culturală sibiană în perioada interbelică”, realizată de dr. Bogdan Andriescu, custode al Compartimentului Colecții Speciale.
Luni, 16 ianuarie, de la ora 13:00, vă invităm în sediul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu la o discuție despre literatura română văzută ca world literature, dezbatere intitulată „Care e locul literaturii române în plan mondial?”.
Plecând de la tipuri de înțelegere a literaturilor naționale în contexte regionale și globale, bibliotecile organizatoare îi invită pe cei interesați de viața culturală și academică la o discuție moderată de Smaranda Bălan cu Andrei Terian, Maria Chiorean, Snejana Ung, Ștefan Baghiu, Răzvan Pop, Mihai S. Rusu și Valer Simion Cosma, despre felul în care literatura română a fost proiectată la nivel internațional, despre impactul social al literaturii în general și despre literatură ca reflectare a „lumii” dincolo de perspectivele stereotipe de prezentare a acesteia.
Odată cu apariția în 2018 a volumului Romanian Literature as World Literature, editat de Mircea Martin, Christian Moraru și Andrei Terian la editura Bloomsbury din New York, studiile literare românești au început să se implice tot mai mult în dezbaterea deja prezentă pe scena academică internațională despre „planetaritatea” literaturii și posibilitățile de regândire a producției literare prin rețele transnaționale de influențe și interferențe. Pe urmele unor cercetătoare și cercetători ca Pascale Casanova (care a influențat enorm cercetarea literară recentă cu Republica mondială a literelor), David Damrosch (prin răspunsurile date în cărțile What is World Literature? și How to Read World Literature) sau Franco Moretti (pentru care a „citi lumea” e o operație de Distant Reading), mai multe studii contemporane din zona studiilor literare au încercat să imagineze și să analizeze rețele translocale, regionale sau globale de circulație și funcționare a operelor literare. Cele mai recente exemple sunt Creolizing the Modern: Transylvania across Empires de Anca Parvulescu și Manuela Boatcă (Cornell University Press, 2022) sau Translations and Semi-Peripheral Cultures: Worlding the Romanian Novel in the Modern World System editat de Alex Goldiș și Ștefan Baghiu (Peter Lang, 2022).
Câteva întrebări la care au încercat aceste studii să răspundă pot fi extrase chiar din explicațiile prezente în studii. În Romanian Literature as World Literature, Andrei Terian încearcă să explice cum a devenit „poet național” Mihai Eminescu, din moment ce universul lui poetic aduce împreună lumea (de la mitologie nordică la texte indiene, de la romantism german la folclor local). În cartea lor despre Creolizing the Modern, Anca Parvulescu și Manuela Boatcă scriu despre romanul lui Liviu Rebreanu, Ion (roman „național” prin excelență, descris și propus astfel încă de la publicarea din 1920), ca despre un loc al întâlnirilor imperiilor (Austro-Ungar, Țarist și Otoman) și ca despre un spațiu „creolizat” (interetnic, intersecțional etc.). A privi astăzi aceste documente fundamental naționale (în sensul că fac parte din canonul național) ca pe fapte „transnaționale” e privit deseori cu reticență. Dar critica literară din ultimul deceniu a arătat că exact această încercare de deschidere a discuției naționale către lume poate fi o formă de celebrare mai corectă a „specificului național”: descoperind similitudini, diferențe, sincronizări și propuneri originale, discuția despre literatura română ca world literature devine, inevitabil, o formă de promovare și de impunere a operelor literare românești pe o scenă mult mai mare, cea internațională. Mai mult, faptul că anumiți autori cu origini românești, de la Panait Istrati și Tristan Tzara, până la Norman Manea, Hertha Muller și Mircea Cărtărescu au devenit autori ai lumii în cel mai deplin sens al conceptului ne obligă să purtăm o discuție despre culturi naționale în fața literaturii transnaționale și a rețelelor globale de circulație.
Sărbătorirea Zilei Culturii Naționale continuă marți, 17 ianuarie, ora 18.00, când îi vom avea invitați pe actorii Teatrului Național ”Radu Stanca”, care vor da viață versurilor lui Mihai Eminescu într-un recital de poezie, la parterul bibliotecii. Recită: Iustinian Turcu, Raluca Iani, Cristina Ragos, Ioana Cosma.
Evenimentul face parte dintr-un program de recitaluri pe care actorii Teatrului Național ”Radu Stanca” îl încep în 13 ianuarie, la mai multe școli și instituții de cultură din Sibiu și îl încheie marți, în mijlocul studenților, la Biblioteca ULBS.
