Pe parcursul anului 2007, Sibiul în parteneriat cu Luxemburgul coorganizează Capitala Culturală a Europei. Sloganul sub care este promovat Sibiul şi acest eveniment este „Sibiu, tânăr din 1191”. În realitate însă, primele aşezări omeneşti atestate în regiunea ocupată astăzi de oraşul Sibiu datează din secolul IV d. Hr. În acea perioadă, în zona unde astăzi se află cartierul Guşteriţa, a existat o importantă aşezare romană. Şi tot din acel secol se păstrează „Donariumul de la Biertan”, ale cărui inscripţii în limba latină vin să ateste o dată în plus prezenţa unei populaţii de origine romanică în această regiune. De fapt, despre această populaţie se crede a fi imixtiunea care a rezultat după romanizarea populaţiei dacice şi după retragerea romanilor din Dacia. Aproape un mileniu mai târziu apar şi primele documente care atestă o aşezare omenească pe teritoriul Sibiului de astăzi. În 20 decembrie 1191, papa Celestin al III-lea emite un act prin care era confirmată existenta la Sibiu a unei prepozituri a germanilor care trăiau în Transilvania. Totodată, prin acest act era reglementată şi organizarea bisericească a coloniştilor de origine germanică stabiliţi în Transilvania. Următorul act prin care este dovedită prezenţa coloniştilor germanici în regiunea Sibiului datează câteva decenii mai târziu, când regele Andrei al II-lea emite în 1224 o bula de aur prin care coloniştii germani beneficiau de anumite drepturi şi privilegii, aceştia situându-se astfel deasupra populaţiei băştinaşe. Primele forme de organizare administrativă a saşilor sunt scaunele, ele fiind atestate pentru prima oară în anul 1302, pentru ca în 1355 să fie atestată şi provincia Sibiu, care la acea vreme număra şapte scaune. De altfel, tot în această perioadă Sibiul primeşte şi titulatura de civitas, în anul 1366 fiind pomenit pentru prima oară într-un document numele de Hermannstadt. Astăzi sibienii se laudă cu latura medievală a oraşului lor. Epoca medievală a constituit pentru Hermannstadt o perioadă prolifică din toate punctele de vedere, atât economic cât şi administrativ. Din punct de vedere economic, în Hermannstadt se evidenţiază clar meşteşugarii care se organizează, în funcţie de diferitele activităţi şi meserii, în bresle. Anul 1376 găseşte în Hermannstadt 19 bresle, pentru ca în secolul XVIII ele să ajungă la 40. Cu toate acestea, Evul Mediu a fost şi o perioadă de măcinări pentru Sibiu. Aflat la hotarul dintre Regatul Maghiar, mai târziu Imperiul Habsburgic, şi Imperiul Otoman, Sibiul a jucat mai multe roluri, de la centru administrativ al regiunii, pâna la câmp de luptă, el fiind incendiat în mai multe rânduri. Înfrângerea Imperiului Otoman de către cel Habsburgic, în secolul al XVII-lea, a transformat Sibiul între 1692 şi 1790 în capitala Principatului Transilvaniei. În 1745, între Sibiu şi Viena ia fiinţă prima linie poştală. Ea efectua curse între cele două oraşe de două ori pe lună. În prima jumătate a secolului al XIX-lea Sibiul primeşte un nou val de colonişti, aceştia venind din Austria. În paralel cu creşterea populaţiei de origine germanică, Sibiul devine şi un centru al românilor şi al luptei pentru libertate a acestora. În secolul XVIII aici lucrează Dieta Transilvaniei cât şi Partidul Naţional Român din Transilvania. Secolul XIX găseşte Sibiul în plină dezvoltare economică şi demografică, marginile oraşului depăşind cu mult zidurile de apărare din perioada medievală. La 1900 Sibiul număra 26.000 de locuitori, dintre care 15.000 erau germani. Numele se schimbă din Hermannstadt în Sibiu în 1919. Sibiul a fost astfel al treilea oraş din Imperiul Austro-Ungar în care s-a introdus iluminatul electric şi cel de-al doilea în care s-a introdus tramvaiul electric. În anul 1925 populaţia Sibiului crescuse la 44.000 de oameni, dintre care 23.000 germani. Situaţia avea să se schimbe drastic odată cu venirea comunismului, în 1945 începând deportarea saşilor spre Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, planurile urbanistice ale lui Ceauşescu au lăsat oraşul vechi intact, Sibiul devenind în 1968 reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. La 21 decembrie 1989, Sibiul a fost cel de-al doilea oraş din România care s-a ridicat împotriva comunismului. În 2007, Sibiul a fost declarat Capitala Culturală a Europei, alături de Luxemburg.